32-Umbrele Trecutului-32-TREI povesti si un personaj principal - Partea II

Prima care a inceput sa zica este Beatrice. A zis ca de la povestea ei incep toate celalalte. Ok.
>> Era o vreme in care Simona facea multe victime, ba din nervi, ba din razbunare, ba din distractie. Nu stiu cum, a ajuns sa accidenteze o familie, mai de graba doi soti. Copilul nu era in masina. A aranjat in asa fel masina alora incat dupa cateva minute de mers, o data cu motorul incins, sa explodeze combustibilul. Moarte sigura pentru amandoi. << Cam asta a zis Beatrice.

Dupa ea, fara a mai ezita, a inceput Simona:
>> Dar se pare ca acel copil lipsa, care trebuia sa fie in masina, s-a transferat la noi la liceu acum cateva zile. Este o fata, una roscata. Sti bine ca iar a avut loc un incendiu, dar de data asta a fost din joaca unui elev. In momentul in care eu si Beatrice am ajuns pe acoperis, la sursa incendiului, am fazut-o pe roscata. La prima vedere parea ca ea a pornit toata cacealmaua, dar nu a fost asa. Ea statea si se uita in gol, inspre foc...nu stiu la ce...dar stiu bine ca in momentul in care am facut cunostiinta cu ea, o umbra a plecat de acolo...se poate sa fi fost iar Cristi. Cred ca el a atras-o pe fata acolo, ca sa dam vina pe ea pentru toate. <<

Deci, din ce am inteles eu este ca trecutul o urmareste pe Simona. Asta este. Eu pana acum nu am patit ca un cadavru sa se ridice si sa ma urmareasca, doamne feri sa patesc asa ceva. Deci...a venit si randul meu:
Gaby: Inainte sa veniti voi se misca un tufis langa mine. Fara sa ma mai gandesc la altceva m-am apropiat de el si dintr-o parte a inceput sa curga o dara de sange. Cineva fusese omorat, clar! Dar, cand am ajuns langa tufa aceea, o roscata se stergea la gura. Dupa cum vazusem ea il secase se sange pe omul ala.

In momentul acela cele doua fete se uita una la alta.
Simona: Si fata unde este?
Gaby: A fugit. Cand am vanit langa ea a sters-o.
Beatrice: Asa...dintr-o data?

Off...
Gaby: Mnu...
Simona: Ce ai facut? zice aceasta dandu-se mai aproape de mine.
Gaby: Ma enervasem, nu stiu de la ce. A fost ceva din impuls. Mi se facura ochii negrii. Cred ca si-a dat seama ce fiinta sunt si nu a vrut sa aibe probleme.
Simona: Mai mult ca sigur.

P.O.V. Simona

Simona: Deci, este vorba despre acelasi copil...fata...
Beatrice: Copilul lipsa de la accident...
Simona: Fata noua transferata...
Gaby: ...si bautoarea de sange ce nu curata dupa ea!

La ultimele cuvinte ale acestuia, eu schitez un zambet pe fata. Este uimitor cum intr-un moment din acesta Gaby reuseste sa ne faca sa zambim prin simplele sale comentarii.
Gaby: Cum o cheama pe fata?
Beatrice: Electra.

Cei doi incep sa povesteasca despre ea...nu am inteles ce, eu una eram cu capul la altceva...Brusc imi adusesem aminte momentul accidentului. Dar asta nu dovedeste de ce Electra se afla aici...chiar langa vinovat...char langa mine. Nu cred ca a realizat cine sunt eu, poate ca a vuzut doar un mic ajutor, o cale de a scapa de obsesia ei pentru sange...pentru ucidere. Nu vreau sa afle ca eu sunt responsabila pentru parintii ei, nu acum. O sa astept sa o refac om si dupa, cand n-o sa mai aibe putere, o voi aranja. Nu las o treaba neterminata. Dar...totusi, nu stiu ce de m-am luat de parintii ei...nu imi mai amintesc motivul. Da stiu ca ceea ce am facut nu a fost ceva la nervi. Am avut un motiv...dar...care...?

P.O.V. Electra

><>< In urma cu cateva zile ><><

Ce caut pe acoperis? Mirosul...acela de sange...de ce ma duc inspre el? Nu vad nici o fiinta care sa aibe sange...doar focul ce iese din tavan...nici o persoana. Atunci de unde este sangele? De unde...? O umbra! O umbra sta printre flacari si se uita la mine. Imi face semn...sa ma apropiu de ea...nu, nu pot rezista...fac cativa pasi si aud cum cineva ma striga din spate...
Simona: Ce faci acolo?!

Asta ma trezeste deabinelea...S-a dus...efectul, mirosul sangelui...au disparut...

><>< In PrEzEnT ><><

Mda...acel moment imi tot umbla prin cap...